Înregistrarea divorțului

Înregistrarea divorțului – procedura efectuată de către persoana responsabilă din cadrul autorității abilitate, prin care se constată consimțământul soților și se confirmă încetarea, în mod legal, a relațiilor de căsătorie.

Cererea poate fi depusă de către persoanele căsătorite. Dacă unul din soți se află în imposibilitate de a depune cererea personal, aceasta poate fi depusă de un reprezentant, împuternicit printr-o procură autentificată notarial sau de un avocat în baza mandatului. Acordul privind desfacerea căsătoriei, datele privind căsătoria ce urmează a fi desfăcută, datele privind celălalt soț și numele reprezentatului după divorț se indică într-o declarație autentificată notarial.

Temeiuri legale pentru desfacerea căsătoriei:

a) cererea comune a soţilor privind divorţul;   
b) cererea unuia dintre soţi privind divorţul și hotărârea (sentinţa) judecătorească,  în cazul în care, după înregistrarea căsătoriei, celălalt soţ a fost:

• supus unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
• declarat dispărut;
• condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani;

c) hotărârea instanţei judecătoreşti cu privire la desfacerea căsătoriei;
d) încheierea notarială de desfacere a căsătoriei prin acordul soților;
e) declaraţiei soţilor sau a unuia dintre ei privind încetarea relaţiilor de căsătorie, în cazul consemnării desfacerii căsătoriei în localităţile din stânga Nistrului şi din municipiul Bender.  

Dacă actul de căsătorie al cărei desfacere se solicită nu se deține în păstrare în fondul de arhivă al actelor de stare civilă, inițial se soluționează problema reconstituirii, înscrierii, certificării căsătoriei în cauză.

Documentele emise în străinătate trebuie să fie supuse procedurii de supralegalizare sau apostilare (pentru țările care fac parte la Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supra legalizării actelor oficiale străine) şi să fie însoțite de traducere autentificată notarial în limba română, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.

Absenţa nemotivată a unuia dintre soţi la data stabilită pentru înregistrarea divorţului nu împiedică desfacerea căsătoriei.

Dacă instanţa judecătorească, după examinarea cauzei privind descaferea căsătoriei, nu a dispus revenirea soţului la numele de până la căsătorie, după divorț, acesta îşi menţine numele din timpul căsătoriei.

Numele ales la înregistrarea divorțului

Soţul care şi-a schimbat numele la înregistrarea căsătoriei are dreptul să îşi menţină acest nume şi după desfacerea căsătoriei sau să revină la numele de până la căsătorie, indiferent de temeiurile desfacerii acesteia. Ulterior numele poate fi schimbat în procedura de schimbare a numelui.

• Permisul de ședere pe teritoriul RM pentru soțul cetățean străin;
• Certificatul/-tele de căsătorie deținute, în original;
• Hotărârea (sentinţa) judecătorească,  în cazul desfacerii căsătoriei cu o persoană:

a) supusă unei măsuri de ocrotire judiciară sub forma tutelei;
b) declarat dispărut;
c) condamnată la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani;

• Hotărârea judecătorească privind desfacerea căsătoriei, dacă divorțul a fost pronunțat judiciar;
• Încheierea notarială de desfacere a căsătoriei, dacă căsătoria a fost desfăcută la notar.